1. INCEPEREA LUCRARILOR

Dupa obtinerea autorizatiei de constructie si a de organizarea a santierului se va anunta inceperea lucrarilor la Inspectia de Stat in Constructii.

Numarul autorizatiei de constructie se trece pe un panou care se amplaseaza la vedere, la strada.

        Pe acest panou cu dimensiune de 60 x 80 cm (cf Legii 50/1991)  se afiseaza:

• denumirea constructiei conform autorizatiei de construire obtinute
• numele beneficiarului
• numele proiectantului
• numele antreprenorului / regie proprie
• numarul autorizatiei de constructie
• data eliberarii autorizatiei si cine a eliberat-o
• valabilitatea autorizatiei.
• data  inceperii constructiei.
• data terminarii constructiei

       Absenta acestui panou poate fi  sanctionata cu amenzi de catre inspectorii Disciplinei in Constructii

          Tot dupa obtinerea acestor autorizatii se mai plateste o taxa catre Disciplina fn Constructii care reprezinta 0,7% din valoarea constructiei, evaluata si calculata de Primarie.

         Autorizatia de constructie este vaiabila 1 an de la data dobandirii.

         Eventualele intreruperi sau depasiri peste termenul dat, cat si continuarea lucrarilor dupa acestea trebuie anuntate tuturor forurilor implicate in eliberarea avizelor si autorizatiilor. Acestea intrerup sau prelungesc dupa caz executia lucrarilor.

        Maximum de autorizare pentru ridicarea unei case este de 2 ani dupa care, pentru continuare, se reia  intregul ciclu de autorizare al constructiei.

2. ORGANIZARE SANTIER

• Stabilesti sursele de curent electric (sa reziste la consumatorii tai � scule � ap sudura)
• Sursa apa (bazin apa) + furtun cu care sa poti ajunge pana la constructie          -este pus suficient de sus ca sa ai cadere astfel incit sa poti ridica apa si la nivelul placii de la etaj ?
• WC
• Magazia de scule si materiale (system de inchidere)
• Gard
• Dotarea pentru mancat (aragaz+butelie+vesela)
• Necesarul pentru dormit : paturi, lenjerie, etc); spalat (bazin apa, lighean, galeti, etc)

 Stabilesti unde depozitezi

• fierul ( separate pe grosimi)
• cheresteaua / cusacii
• BCA
• Nisip
• Balast

Scule:

• cazmale
• lopeti
•  tarnacoape
•  roabe
• topor mare
• topoare mici
• ciocane medii
•  tesle
• clesti (de taiat otel, normali)
• fierastrau dulgher +panze dinti rari
• cozi lemn rezerva
• foarfeca taiat fier beton cu manere de min 90 cm
•  manusi constructie
•  nivela lunga min 100 cm
• coltar cu unghi de 90 grade
•  rulete 3m si 5m profesionale
•  furtun nivel min 20 m transparent

Scule electrice

• Masina gaurit (ciocan rotopercutor)
• Spirale lemn, metal,vidia ( de6,8,10,12,16 mm); pt lemn cauti si spiral o6-8mm lung sa depaseasca latimea zidului casei(min 30 cm)
• Flex  min 25 mm +discuri otel (20 buc)
• Disc de taiat lemn pentru flex (cu dinti mari si rari)
• Aparat de sudura si electrozi
• Circular cu disc de min 65mm
• Ocheleri protectie
• Betoniera mare pro (cu discul dintat de fonta) min 180 litri
• Cabluri electrice lungi (2-3 buc)

3. FUNDATIA

Fundatia este structura pe care este construita casa. Ea poate fi facuta din piatra, beton, otel sau lemn. Ea trebuie sa fie puternica, uscata

Nu este o idee prea buna sa economisesti bani in detrimentul calitatii fundatiei. Fiti siguri ca este bine proiectata si ca poate suporta incarcatura proiectata, inclusiv o eventuala extensie. Asigurati fundatiei o buna hidroizolatie

Fundatia se clasifica dupa:

• Dupa adincimea de fundare
• De suprafata sau directa( (care transmit sarcina prin intermediu)
• De adincime sau indirecta (pe piloti, chesoane, puturi, coloane)- transmit sarcina atat prin baza, cat si prin partile laterale ale corpului acesteia
• Dupa modul de executie fata de apele subterane
• Deasupra nivelului apelor freatice
• Dupa tipul materialelor folosite (rigide sau elastice)
• Dupa forma in plan:
  • Izolate
  • Continue
  • Cu retele de grinzi
  • Radier general

Pentru constructiile usoare (case, case de vacanta, garaje, etc.), o solutie recomandabila este aceea a realizarii unei fundatii continue cu descarcari pe reazame izolate, care realizeaza o presiune efectiva mai mare pe teren, compensand presiunea de umflare.

Materiale folosite la executarea fundatiilor:

• Zidaria de caramida       -  se foloseste pentru terenuri uscate (unde exista agenti agresivi care pot ataca fundatiile executate din alte materiale (ex: piatra, beton) Caramizile vor fi pline, bine arse, fara concretiuni de var si mortar de ciment cu marca minima “M 25″
• Beton armat + armatura  – acesta se va procura sub doua forme:

• Pe componente: produse de balastiera + ciment
• Beton gata preparat de la statiile de betoane

• Piatra (beton ciclopian)

Zidaria de piatra este folosita in zonele muntoase, unde piatra se gaseste din belsug, facandu-se economii insemnate la capitolul materie prima. Normativele in materie prevad ca marca acesteia sa fie de cel putin 100.

 Grosimea fundatiilor din piatra este, in general, de 60cm pentru piatra bruta, sparta neregulat si cel putin 50cm pentru piatra bruta cu doua fete pararelele.

 Liantul (mortarul) pentru zidaria din piatra se executa din var-ciment, avand cel putin marca 10.

Pentru a se asigura o stabilitate crescuta si o exploatare normala a unei cladiri, atat terenul pe care se construieste, cat si fundatia trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

• terenul trebuie sa fie suficient de rezistent, astfel incat sa nu cedeze sub apasarea fundatiei
• deformatiile pe care le poate comporta terenul nu trebuie sa depaseasca limita admisibila pentru tipul de constructie
•  fundatia trebuie sa fie alcatuita incat sa aiba capacitatea de a transmite si repartiza uniform si in deplina siguranta, efortul la care este supusa de catre partea de suprastructura (constructia superioara)
• dancimea de fundare trebuie sa corespunda normelor, adica fundatia sa nu fie afectata de inghet, umflarea sau contractia solului, afanarea acestuia. Un alt element de care trebuie sa se tina seama o reprezinta dinamica pamantului: alunecari de teren, seisme etc. Probleme apar atunci cand solul in care se intentioneaza sa se execute fundarea este sensibil la umezire, este argilos, cu umflaturi si contractii mari, ori este foarte compresibil.

Soluri sensibile la umezire.La noi in tara cel mai raspandit sol de acest tip este loessul, ocupand 17% din suprafata teritoriala, in special in Baragan, Campia Dunarii, Moldova si Dobrogea. Grosimea medie a acestor soluri este de 10-15m. Caracteristic pentru acest tip de sol este faptul ca sub actiunea apasarii transmise de catre constructie, atunci cand umiditatea creste, se taseaza suplimentar, realizand prabusiri interne ale pamantului. Pentru constructii usoare se poate folosi o adancime de fundare de 1-2m si fundatii cu latimea de 1m.

Pentru constructii mai grele si de o mai mare importanta solutia consta in aplicarea unui set de masuri anterioare realizarii fundatiei:

• eliminarea sensibilitatii la umezire printr-o compactare suplimentara a solului cu ajutorul malului greu
• forma in plan a cladirii trebuie sa fie cat mai simpla, de preferinta dreptunghiulara
• stabilirea modalitatii de fundare care sa strapunga solul sensibil la umezire si sa se sprijine pe  un strat de sol rezistent (piloti, coloane etc.)

 Solurile argiloase cu umflaturi si contractii mari.

                Acest tip de sol sufera modificari importante de volum, ca urmare a variatiilor de umiditate. Degradarile datorate contractiei sau umflaturii sa manifesta sub forma unor crapaturi, relativ verticale, in ziduri si fundatii, strabatand de obicei zonele slabite ale ferestrelor sau usilor. Se poate constata de asemeni o desprindere (separare) a anexelor (scari,verande,etc.). Pentru constructii usoare (case, case de vacanta, garaje) o solutie recomandabila este realizarea unei fundatii continue cu descarcari pe reazame izolate, care realizeaza o presiune efectiva mai mare pe teren, compensand presiunea de umflare. Pentru constructii multietajate care au subsoluri, este recomandata o adancime de fundare de cel putin 2-2,50m si asezarea acesteia pe o perna compacta de nisip sau pamant stabilizat cu nisip intr-un strat de aproximativ 20cm.

Solutii pentru prevenirea degradarilor cauzate de contractii sau umflaturi:

• sectionarea fundatiei si a cladirii in tronsoane, prin rosturi de tasare
• conductele instalatiilor de alimentare sau evacuare a apei care intra sau ies din cladire traversand fundatiile, trebuie sa fie prevazute cu racorduri elastice
• se recomanda construirea unor trotuare etanse in jurul cladirii cu o latime de minim 1m, atasate pe un strat de pamant stabilizator (grosime de 20cm) si cu o inclinatie spre exterior de 5%
• amenajarea corespunzatoare a terenului din jurul cladirii cu pante de scurgere spre exterior pentru o mai buna evacuare a apelor pluviale
• anexele cladirii (scari, terase,etc.) trebuie sa fie fundate la aceeasi adancime, respectand modalitatea folosita pentru constructia de care apartin.

4. SUBSOL

Subsolul - face parte din infrastructura cladirii. 

• Peretii exteriori se pot executa din beton simplu sau beton armat (grosimi uzuale: 25 � 30 cm) 
• Zidurile exterioare trebuie sa aiba adancimea sub limita de inghet; recomandabil intre 0,8-1m, iar acestea trebuie sa fie tencuite si izolate contra umezelei. Izolarea contra umezelii si igrasiei se executa practic la un rand de caramida peste pardoseala pivnitei, urmat de un al doilea strat, la un rand sub planseul parterului, dar suficient de ridicat peste nivelul pamantului.
• La terenuri in panta si la straturi acvifere ascendente partea dinspre deal trebuie drenata. Izolarile obisnuite nu sunt suficiente. O solutie eficienta si indicata este prevederea unui zid protector special care sustine pamantul, indeparteaza apa de cladire, avand legatura la canalizare.
• Hidroizolatiile la subsoluri (orizontale sau verticale) se aplica la pe toate suprafetele care sunt in contact cu pamintul. Ele se executa de la talpa fundatiei pina la 30 cm peste nivelul terenului sau al trotuarului. Hidroizolatiile se executa din materiale bituminoase (sub nivelul trotuarului). Peste nivelul trotuarului fie se continua izolatia executata pina la aceasta cota, fie se poate executa o izolatie din betoane si mortare hidrofuge, placaje din piatra,tencuiala din mortar de ciment M100 de 4-5 cm grosime armata cu o retea de bare de diametru 4-6 la 25 cm si plasa de rabit, etc. La executare, hidroizolatiilor se va acorda o atentie deosebita la racordarea intre hidroizolatia orizontala si ea vericala.  Protectia hidroizolatiei verticale se realizeaza de obicei cu zidarie de 12,5 caramida plina, bine arsa.

Functiuni. In subsol se amplaseaza, in mod uzual,urmatoarele functiuni: camarile pentru alimente, debaralele, spalatoriile, camera destinata centralei termice, depozitul pentru combustibili, garajele, micile ateliere pentru strict uzual casnic.

Amplasarea incaperilor de locuit in pivnite este, in general, interzisa si se aproba numai in anumite conditii speciale.

Descriere terenuri in care se fac subsoluri

1. Teren cu panta mare: volumul de pamant extras, necesar realizarii pivnitei, este destul de mic, solutia fiind una eficienta.
2.  Teren cu panta mica: se pot obtine nivelele dorite prin umpluturi cu pamant scos din sapatura.
3. Teren orizontal: in cazul in care este prea ridicat peste cota terenului natural, pivnitele sunt prea calde sau prea reci, iar accesul in gradina si casa este incomod. Ferestrele pivnitei sunt asezate in parapetul parterului (grilaj cu bare verticale).
4. Teren orizontal: se recomanda realizarea unei constructii cu etaje denivelate. In acest fel, se utilizeaza in mod eficient spatiul, iar accesul este unul comod. Ferestrele pivnitei trebuiesc asezate direct sub planseu, iar gratarele de la curtea englezeasca trebuie astfel prevazute incat sa nu impiedice patrunderea luminii (gratare perpendiculare spre casa).

 

5. CORP CLADIRE

 Suprastructura – alcatuire:                                                                           

• Elemente de rezistenta
  • verticale
    • Zidarii de caramida (structuri pentru cladiri joase cu zidarie portanta)
    • Diafragme din beton armat verticale
    • Stilpi de lemn
    • Pereti din lemn (pentru cladiri joase , proviozorii, turistice si locuinte in zone de munte)
  • Orizontale- plansee

• Peretii se deosebesc dupa:
  • Material � pereti din zidarie (caramida, piatra naturala, blocuri si fisii de BCA, dale de sticla.
    • Pereti din beton armat
    • Pereti din lemn
    • Pereti din elemente metalice
    • Pereti din sticla , azbociment
    • Pereti din materiale usoare (tip RIGIPS)
    • Pereti din material plastic
  • Rolul in constructie
    • Pereti de rezistenta (potenta)
    • Pereti neportanti, de umplutura sau despartitori
  • Pozitia in constructie:
    • Pereti situati sub nivelul terenului natural (de subsol)
    • Pereti situati deasupra terenului natural (fatade, calcane, transversali, longitudinali, etc)
    • Pereti exteriori
    • Pereti interiori
  • Modul de executie
    • Cu rosturi realizate din blocuri, placi sau panouri
    • Fara rosturi, momoliti, etc

6. ACOPERISUL

Acoperisul este elementul constructiv care inchide constructia la partea superioara pentru a-l proteja impotriva intemperiilor. Se disting doua tipuri: acoperis cu pante si acoperis terasa.

Acoperisul cu pante este format din urmatoarele elemente: 

• sarpanta,
• invelitoare,
•  elemente auxiliare.

Sarpanta constituie elementul de rezistenta din lemn ; sarpantele pot fi

• din lemn
  • pe scaune (sarpante dulgheresti)
    • Astereala � scindura de 2.5 cm si latime de 12-20 cm
    • Capriori � lemn ecarisat (68×68 mm, 96×96 mm sau lemn rotund cu diametrul de 10-12 cm la 70-90 cm unul de altul
    • Panele � lemn ecarisat 10×12 cm � 15×25 cm si sunt : pene de coama si cosoroabe (la partea inferioara)
  • cu ferme ( pentru deschideri mari), alcatuite din: Astearola,Capriori, Pene, Ferme
• din grinzi cu inima plina
• metalica
• din beton armat

• Invelitoarea  este elementul de protectie si poate fi din:
• lemn (sindrila si sita)
• carton bitminat
• placi de azbociment
• ardezie
• materiale ceramice
• metalice din tabla zincata, galvanizata, din aluminiu, plumb sau cupru
• din materiale plastice

Olanele: se prezinta sub forma de jgheaburi tronconice si se monteaza in doua rinduri pe astereala de lemn sau direct pe placi din beton armat peste care se asterne carton bitumat . Fixarea se face cu ajutorul unor cleme metalice

Tiglele: se utilizeaza tigle solzi si tigle profilate (trase su presate). Pot fi cu asezare simpla sau dubla. La coame se monteaza piese speciale fixate cu mortar.

Acoperisul terasa  este compus din:

• Planseul suport
• Izolatie hidrofuga
• Izolatie termica
• Structura de protectie
• Beton de panta
• Elemente de protectie (pietris margaritar, dale, etc)

Elemente auxiliare  au rolul de iluminare, etansare, colectare si indepartare a apelor meteorice (tabachere, lucarne, luminatoare, deflectoare, stresini, Jgheaburi,Burlane Pazii,Sorturi)

Amplasamentul garajelor pe teren. 

Initial se obisnuia ca garajul sa fie situat in pivnita, putin retras, sub o sera sau o terasa. 

Distanta acestuia fata de locuinta se alege in functie de marimea si numarul masinilor. 

In cazul in care imobilul in cauza are deschiderile spre garaj, distanta minima este de 5m

Daca exista in apropiere ziduri sau acoperisuri inflamabile, distanta minima admisa este de 10m. 

Amplasamentul garajelor pe teren. 

Initial se obisnuia ca garajul sa fie situat in pivnita, putin retras, sub o sera sau o terasa. 

Distanta acestuia fata de locuinta se alege in functie de marimea si numarul masinilor. 

In cazul in care imobilul in cauza are deschiderile spre garaj, distanta minima este de 5m

Daca exista in apropiere ziduri sau acoperisuri inflamabile, distanta minima admisa este de 10m. 

Montajul sistemului de invelitori:

 

 Construirea sarpantei:

• Reparatii ale sarpantei in cazul in care se schimba vechiul sistem de invelitoare (tabla sau tigla);
• Verificarea corectitudinii executiei sarpantei – pante, unghiuri, rezistenta structurii,etc;
• Verificarea termoizolatiei mansardelor si a podurilor;
• Montarea foliilor sau a membranelor hidroizolante, ce permit ventilarea corecta a acoperisului; 
• Montarea sistemului de caroiaj ce va fi support pentru montarea invelitorii de tigla sau tabla (daca este cazul);
• Montarea de invelitori din tigla de beton (ex: Bramac)
• Montarea de invelitori din tigla ceramica ( ex: Tondach)
• Montarea de invelitori din tigla metalica (ex: Lindab)
• Montarea altor invelitori din tabla plana metalica (ex: Ranilla)
• Montarea doliilor
• Montarea de ferestre de mansarda, luminatoare, tabachere.
• Montarea sistemului de jgheaburi si burlane, indiferent ca este din tabla de otel ( Lindab), PVC (ex: BRAAS ) sau tabla din cupru 
• Montarea sistemului de degivrare (dezghet) pentru acoperis, sistemul de jgheaburi si burlane, alei pietonale, scari exterioare, sisteme de captare a apelor pluviale,
• Izolarea corecta a cosurilor, si a traversarilor de acoperis, a gurilor de aerisire, antenelor tv, etc,
• Testarea acoperisului la final cu jet de apa, inainte de predarea lucrarii;

7. GARAJE

 Accesul spre garaj se recomanda a se pava cu pietre sau cu element de beton

In fata garajului se prevede un loc de spalare de minimum 5m lungime, betonat si prevazut cu gura de scurgere. Este indicat ca acest loc sa se incadreze cu arbusti care creeaza un paravan natural si protejeaza in acelasi timp din punct de vedere fonic si al poluarii. 

Dimensionarea garajelor. In ceea ce priveste dimensionarea garajelor, este indicat ca distanta intre masina si pereti sa fie de cel putin 20-30cm. 

Spatiul liber necesar in fata radiatorului trebuie sa fie de cel putin 50cm, iar in cazul in care exista doua masini, este indicat a se lasa si pe partea dinspre iesire o distanta mai mare decat latimea usii sau de minimum 70cm, optim 1,20m. 

Este recomandat ca pe latura scurta sau lunga a garajului sa fie lasat un spatiu de cel putin 90cm, pentru amplasarea unor dulapuri destinate depozitarii diferitelor obiecte. 

Orientarea garajelor. In ceea ce priveste orientarea, este indicat ca pe cat posibil, garajul sa fie dispus spre nord, in partea opusa camerelor de locuit si mai ales a celor de dormit. 

Materiale si finisaje. Materialele de constructie folosite pentru garajele inglobate in structura casei sunt aceleasi cu cele folosite pentru ridicarea locuintei. 

Materialele uzuale pentru garajele izolate sunt tabla de metal, panza rezistenta (prelata), lemnul, acoperite cu placi de eternit, tabla ondulata. 

Peretii garajului pot fi netencuiti, rostuiti si varuiti sau captusiti cu diferite placi. Ca pardoseala se foloseste in mod frecvet scliviseala de ciment sau pardoseala din placi ceramice, pe cat posibil impermeabile. Este adevarat ca acestea din urma necesita o investitie mai mare, dar in schimb, au avantajul de a putea fi curatate mai usor de petele de ulei. 

Este indicat ca pardoseala sa fie prevazuta cu sifon cuplat la canalizare. O conditie necesara este ca nivelul pardoselii garajului sa fie ridicat de la cota terenului, cu minimum 15-20cm.

Elementele si dispozitivele de iluminat (ferestrele si lampile) trebuie sa fie amplasate, pe cat posibil, aproape de radiator.

sursa: http://www.constructii.ro